Pagini

luni, 29 iunie 2009

Demisionez!

Subsemnatul, va aduc la cunostinta
hotararea irevocabila de a demisiona
oficial din functia de adult pe care o
detin acum in mod abuziv. Dupa o
analiza detaliata a situatiei, m-am
hotarat sa ma retrag si sa preiau
atributiile unui copil de sase ani, cu
toate drepturile si indatoririle pe care
le-am avut candva, dar la care am
renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata
pe strada unde locuiesc, atunci cand
trec oameni maturi si importanti spre
serviciu, si sa nu-mi pese de stresul
lor in lupta cu minutele si traficul care
ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea
cea rosie, fara sa ma interseze cat
costa asigurarea pe anul viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele
Tic-tac sunt mai bune decat banii,
pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui
copac, cu un pahar de limonada in
mana si cu ochii la norii pufosi care
alearga pe cer, intrebandu-ma cu
uimire de ce adultii nu fac la fel.
Vreau sa ma intorc in trecut, la
vremurile cand viata era simpla.
Atunci cand tot ce stiam se rezuma la
cele sapte culori, cinci poezii, zece
cifre si vocea mamei care ma chema
la masa.
Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa
de cat de putine lucruri stiam, pentru
ca nici nu stiam cat de putine stiam.
Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul
pe lumea asta este fie gratuit, fie se
poate cumpara cu pretul unei
inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu
mai stiu cand m-am trezit mare. A fost
cu siguranta un abuz si imi cer
iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar
fi trebuit: razboaie si purificari etnice,
copii abuzati si copii murind de
foame, divorturi, droguri in licee,
prostitutie, justitie corupta, politicieni
de mahala, frati invrajbiti, ura, barfa.
Am aflat despre materialism
nedialectic si mame denaturate , care
isi vand copilele de 12 ani unor
animale cu chipuri de barbati, pentru
un televizor de ocazie. Ce s-a
intamplat cu timpul cand aveam
impresia ca moartea este un concept
de poveste, ca doar imparatii batrani
mor ca sa faca loc pe tron printilor
tineri, casatoriti cu printese castigate
in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca
tot ce ti se putea intampla mai rau in
lume era sa nu fii ales in echipa lui
Menica repetentul, atunci cand jucam
fotbal in spatele scolii?
Vreau sa ma reintorc la vremea cand
toti copiii citeau carti folositoare, cand
muzica era neotravita, cand
televiziunea nu arata sex explicit si
violenta implicita la fiecare zece
secunde.
Vreau desene animate cu Tom si
Jerry, peripetiile echipajului
\\\"Speranta\\\", navigand cu \\\"Toate
panzele sus\\\" si pe mama citindu-mi
povesti.
Ce bine era cand credeam, in
naivitatea mea, ca toata lumea din jur
este fericita deoarece eu eram fericit!
Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi
reiau atributiile de copil, o sa-mi
petrec dupa-amiezile catarandu-ma in
copaci, calarind bicicleta varului Cristi
si citind Robinson Crusoe, ascuns in
coliba injghebata din ramuri si frunze
de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi
pese de ratele casei, de facturile de
telefon, curent, gaze, apa, gunoi,
cablu Tv si Internet, asigurari pentru
masini, asigurari de sanatate, taxe
anuale de proprietate, credit-carduri,
iarba netaiata, computerul virusat si
faptul ca masina trebuie dusa la
mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in
incurcatura atunci cand o sa fiu
intrebat: \\\"Ce-o sa te faci cand o sa
cresti mare?\\\", deoarece acum stiu:
vreau sa fiu COPIL.
Gata cu plecatul la serviciu cand ar
trebui sa dorm si sa visez aventuri
minunate, gata cu stirile despre
teroristi, bombe si caderi de avioane.
Gata cu barfele anturajului, care nu-
mi dau pace, gata cu hernia de disc,
par grizonat, ochelari pierduti,
medicamente scumpe si dinti de
portelan.
Gata, stop, cedez! Demisionez din
functia de ADULT. Vreau sa cred in
sinceritatea zambetelor, nobletea
vorbelor, o lume a cuvantului dat si
respectat, a dreptatii, a pacii, a
viselor implinite, a imaginatiei
innobilate, a ingerilor buni si a omului
dupa chipul si asemanarea lui
Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani.
Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si
ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza aici