Anul 2012 - Sfârşitul lumii...sau nu?

Se pare că pe 21 decembrie 2012, lumea aşa cum o ştim noi, se va sfârşi. Într-o formă sau alta, Pământul, sau cel puţin omenirea, nu va mai exista. Aşa că nu vă mai deranjaţi să vă faceţi planuri de viitor, să faceţi copii, să vă cumpăraţi o casă sau să vă mai preocupaţi în privinţa carierei. Petreceţi ultimii patru ani din viaţă făcând ceea ce v-aţi dorit dintotdeauna să faceţi, însă nu aţi avut timpul necesar sau posibilitatea...Sper că nu m-aţi luat prea în serios....

În celălalt articol dezbătut de noi cei de la Ştiinţa Azi, articol pe care îl găsiţi aici, am vorbit despre calendarul Mayaş şi despre posibilitatea ca Planeta X (Nibiru) să lovească Pământul. De această dată însă, vom vorbi despre posibila orbită şi locaţie a Planetei X (în cazul în care aceasta ar exista) şi a presupusului frate geamăn al Soarelui, Nemesis.

Pentru prima dată, numele „Planeta X” a fost folosit de către Percival Lowell la începutul secolului 20 când a prezis existenţa unei planete masive dincolo de orbita lui Neptun. Această planetă, descoperită mai târziu de către Clyde Tombaugh, a fost numită Pluto. Cu toate acestea Pluto nu era destul de mare astfel încât să explice perturbaţiile observate asupra lui Uranus. Prin anii ’70, datorită tehnicilor de observare mult mai avansate, s-a demonstrat că aşa zisele perturbaţii provocate asupra orbitei planetei Uranus erau de fapt erori de măsurătoare şi că nu erau cauzate de vreun obiect masiv. Se poate spune deci că vânătoarea după acea „Planetă X” s-a încheiat odată cu descoperirea lui Pluto.

Să presupunem totuşi, de dragul argumentării, că Planeta X sau Nemesis ar putea exista undeva în spaţiu. La ce depărtare faţă de Soare ar putea acestea orbita? Cercetătorul Lorenzo Iorio de la Institutul de Fizică Nucleară din Pisa, Italia, a investigat această întrebare, folosind date obţinute în urma analizei dinamicii planetelor Sistemului Solar. Iorio a calculat că precesiunea orbitală (deplasarea lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are doar un punct fix) a planetelor aflate la o distanţă mai mică de 1,5 UA (Unităţi Astronomice) faţă de Soare ar putea fi cauzată de un obiect distant şi masiv. Din aceste calcule reiese că indiferent unde sunt localizate planetele pe orbită, forţa gravitaţională resimţită de către planete va fi constantă. Deci, dacă intradevăr există un obiect masiv, care este distanţa minimă orbitală permisă de precesiunea planetelor Sistemului Solar?

Iorio a concluzionat că distanţele minime la care un obiect cu masa lui Marte, masa Pământului, masa lui Jupiter şi masa Soarelui poate orbita în jurul Soarelui sunt de 62 UA, 430 UA, 886 UA şi respectiv 8995 UA. Spre exemplu, distanţa minimă la care un obiect cu masa lui Marte ar putea orbita Soarele, ar fi de două ori mai mare decât distanţa la care se află Pluto faţă de Soare.

Cu alte cuvinte, avem două mari „enigme” aici: în primul rând, dacă acea planetă ar exista, ar fi mult prea departe ca să ajungă în 2012 aproape de Pământ. În al doilea rând, chiar dacă ar avea o masă asemănătoare cu cea a planetei Pluto, ar fi trebuit să o observăm până acum având în vedere că ar fi orbitat Soarele la o distanţă maximă de 320 UA. În concluzie, ipotezele conform cărora Planeta X îşi va face apariţia în anul 2012 şi că un obiect mai mare decât Pluto se află la 75 UA distanţă, par ireale.

Deci...vine sfârşitul lumii sau nu? Cred că am văzut destul de clar că toate aceste ipoteze privind ciocnirea Planetei X (Nibiru) sau Nemesis cu Pământul sau o posibilă apropiere ce ar putea influenţa viaţa pe Pământ, sunt lipsite de fundament ştiinţific. Vă invităm pe forum la o discuţie pe tema acestui subiect, la adresa aceasta.